C

CÂINIE, substantiv feminin: Atitudine sau fapta plina de rautate, de cruzime. Sursa: DEX ’09 Etimologie: câine + suf. -ie (DEX ’09).

CÂINEȘTE, adverb 1. Ca un caine; 2. (fig.) In conditii foarte grele, cu mari lipsuri. Sursa: DEX ’09 Etimologie: câine + suf. -ește (DEX ’09).

CÂINESC, -EASCĂ, câinești, adjectiv 1. Care apartine cainilor, privitor la caini; 2. fig. (Despre atitudinea, manifestarile cuiva) Rau, dusmanos, hain; (despre vreme, situatii, imprejurari) vrajmas omului, greu de suportat. Sursa: DEX ’09 Sinonime: aspru, canin, greu (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: câine + suf. -esc (DEX ’09).

CĂZNIT, -Ă, căzniți, -te, adjectiv 1. Muncit, împilat, asuprit, torturat; 2. Făcut cu mult efort (și fără prea mare succes). Sursa: DEX ’09 Etimologie: v. a căzni (DEX ’09).

CĂZMĂLUȚĂ, căzmăluțe, substantiv feminin: Diminutiv al lui cazma. Sursa: DEX ’09 Etimologie: cazma + suf. -ăluță (DEX ’09).

CĂZĂTURĂ, căzături, substantiv feminin 1. Faptul de a cadea; 2. Deseu; 3. Om sau animal batran si neputincios; om degradat moraliceste; 4. (pop.) Portiune dintr-o padure batrana, cu copacii doborati de vant. Sursa: DEX ’09 Etimologie: a cădea + suf. -ătură (DEX ’09).

CĂZĂNEL, căzănele, substantiv neutru: Diminutiv al lui cazan. Sursa: DEX ’09 Etimologie: cazan + suf. -el (DEX ’09).

CĂZĂNĂRIE, căzănării, substantiv feminin: (înv.) Loc unde se afla instalat un cazan pentru distilat rachiu; instalatie pentru distilat rachiu. Sursa: DEX ’09 Sinonime: povarnă, velniță (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: cazan + suf. -ărie (DEX ’09).

CĂZĂCIME, substantiv feminin: Totalitatea cazacilor, mulțime de cazaci. Sursa: DEX ’09 Etimologie: cazac + suf. -ime  (DEX ’09).

CĂZĂCEȘTE, adverb: Ca un cazac, în felul cazacilor. Sursa: DEX ’09 Etimologie: cazac + suf. -ește (DEX ’09).