DĂRĂCITURĂ , dărăcituri (DĂRĂCITÚR//Ă) substantiv feminin : Material dărăcit. sursa : DEX09
D
Cum se pronunță: dărăcitor
DĂRĂCITOR (DĂRĂCIT//ÓR) : 1) Pieptene pentru scărmănat, pieptănat sau pentru destrămat lâna, cânepa sau inul; darac. 2) Persoană specializată în lucrările de dărăcire. sursa : DEX09
Cum se pronunță: dănțuitor
DĂNȚUITOR , dănțuitori (DĂNȚUITÓR) substantiv masculin : dansatori sursa : DEX09
Cum se pronunță: a dănțui
A DĂNȚUI : a dansa sursa : DEX09
Cum se pronunță: dăngănit
DĂNGĂNIT , dăngănituri (DĂNGĂNÍT) substantiv neutru : Sunet produs de clopot la mișcare bruscă; dangăt; bătaie. sursa : DEX09
Cum se pronunță: a dăngăni
A DĂNGĂNI (A DĂNGĂN//Í) : (despre clopote) A produce dangăte; a face «dang»; a bate. sursa : DEX09
Cum se pronunță: a dăngălui
A DĂNGĂLUI (A DĂNGĂLU//Í) : A însemna cu o dangă sursa : DEX09
Cum se pronunță: dăndănaie
DĂNDĂNAIE , dăndănăi (DĂNDĂN//ÁIE) substantiv feminin : 1) Faptă care trezește mirare; bazaconie. 2) Gălăgie mare; tămbălău; sursa : DEX09
Cum se pronunță: dăltuitor
DĂLTUITOR (DĂLTUIT//ÓR) : Meșter specializat în lucrări de dăltuire. sursa : DEX09
Cum se pronunță: a dăltui
A DĂLTUI (A DĂLTU//Í) : 1) A lucra cu dalta, fasonând.2) A lucra cu multă migală, cu grijă sursa : DEX09
