ECHIVOCITATE, substantiv feminin 1. Caracter echivoc; 2. (fig.) Vorbă sau frază ambiguă. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba italiană: equivocita (DEX ’09).
E
Cum se pronunță: echivoc
ECHIVOC, -Ă, echivoci, -ce, adjectiv 1. (despre cuvinte, expresii etc.) Care are mai multe sensuri; cu posibilitatea de a interpreta în mai multe feluri; ambiguu; 2. (despre acţiuni, purtări etc.) Care trezeşte îndoieli; care dă de bănuit; îndoielnic; dubios; suspect. Sursa: DEX ’09 Sinonime: ambiguu, (livr.) amfibologic, neclar, confuz, dubios (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt […]
Cum se pronunță: echivoc II
ECHIVOC, echivocuri, substantiv neutru 1. Cuvânt sau expresie cu sens ambiguu; 2. Lipsă de claritate, de precizie. Sursa: DEX ’09 Sinonime: ambiguitate, (livr.) amfibolie (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: équivoque; limba latină: aequivocus (DEX ’09).
Cum se pronunță: echivalent
ECHIVALENT, -Ă, echivalenți, -te, adjectiv: Care echivalează; cu valoare egală. Sursa: DEX ’09 Sinonime: concordant (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: équivalent; limba latină: aequivalens, -ntis (DEX ’09).
Cum se pronunță: echivalent II
ECHIVALENT, echivalente, substantiv neutru 1. Mărime care indică echivalenţa a două forţe sau a două acţiuni; 2. Marfă care poate servi la exprimarea valorii altei mărfi în procesul schimbului. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: équivalent; limba latină: aequivalens, -ntis (DEX ’09).
Cum se pronunță: echivalență
ECHIVALENȚĂ, echivalențe, substantiv feminin: Egalitate cantitativă sau calitativă; proprietate a obiectelor de a fi egale (ca valoare, sens etc.). Sursa: DEX ’09 Sinonime: concordanță (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: équivalence (DEX ’09).
Cum se pronunță: echitate
ECHITATE, echități, substantiv feminin: Principiu moral sau juridic care cere respectarea drepturilor fiecăruia; dreptate. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: équité; limba latină: aequitas, -atis (DEX ’09).
Cum se pronunță: echitabil
ECHITABIL, -Ă, echitabili, -e, adjectiv: Care se bazează pe echitate. Sursa: DEX ’09 Sinonime: just (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: équitable (DEX ’09).
Cum se pronunță: echiprobabil
ECHIPROBABIL, -Ă, echiprobabili, -e, adjectiv: (despre evenimente) Care are şanse egale de a se produce cu ale altora. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: équiprobable (DEX ’09).
Cum se pronunță: echipotențial
ECHIPOTENȚIAL, -Ă, echipotențiali, -e, adjectiv: Care are potenţial egal; cu potenţial identic. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: équipotentiel (DEX ’09).

