E

EBRAISM, ebraisme, substantiv neutru 1. Particularitate a limbii ebraice; 2. Element lexical sau gramatical propriu limbii ebraice. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: hébraïsme (DEX ’09).

EBRAIC, -Ă, ebraici, -e, adjectiv: Care ţine de vechii evrei; propriu vechilor evrei. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: hébraïque; limba latină: hebraicus (DEX ’09).

EBOȘOR, -Ă, eboșori, -e, adjectiv: (despre piese, lingouri etc.) Care se prelucrează la cald (prin aşchiere, prin găurire etc.). Sursa: DEX ’09

EBOȘOAR, eboșoare, substantiv neutru 1. Instrument folosit în sculptură pentru modelare; 2. Daltă folosită în lucrări de olărie, dulgherie, fierărie. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: ébauchoir (DEX ’09).

EBOȘĂ, eboșe, substantiv feminin 1. Semifabricat obţinut prin laminarea lingourilor; 2. Schiţă iniţială (a unui desen, plan); carton; crochiu. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: ébauche (DEX ’09).

EBENIST, -Ă, ebeniști, -ste, substantiv masculin și feminin 1. Persoană care confecţionează sau vinde obiecte din lemn de eben; 2. Tâmplar specializat în confecţionarea mobilei fine. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: ébeniste (DEX ’09).

EBENIN, -Ă, ebenini, -e, adjectiv: Care este de culoarea ebenului. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: ébénin; limba latină: ebeninus (DEX ’09).

EBENACEE, ebenacee, substantiv feminin 1. (plural) Familie de arbori tropicali cu lemnul de culoare închisă, dur şi foarte preţios; 2. Arbore din această familie. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: ébénacée (DEX ’09).

EBEN, substantiv neutru: (rar) Lemn de culoare neagră, obţinut din arbori exotici, folosit la confecţionarea mobilei de lux şi a unor instrumente muzicale; abanos. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: ébene; limba latină: ebenus (DEX ’09).