FLUIERĂTOR, -OARE, fluierători, -oare, adjectiv: Care fluieră. Sursa: DEX ‘09 Etimologie: a fluiera + suf. -ător (DEX ‘09).
F
Cum se pronunță: flogistic II
FLOGISTIC, -Ă, flogistici, -ce, adjectiv: Care provine din ardere; de ardere. Sursa: DEX ‘09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: phlogistique (DEX ‘09).
Cum se pronunță: a folosi
A FOLOSI, folosesc, verb 1. A pune în practică; a întrebuinţa; a utiliza; 2. (urmat de un complement indirect în dativ) A fi de folos (moral sau material); a servi; a sluji. Sursa: DEX ‘09 Etimologie: din folos (DEX ‘09).
Cum se pronunță: foxtrot
FOXTROT, foxtroturi, substantiv neutru 1. Dans de salon de origine americană, executat în perechi într-un ritm sincopat; 2. Melodie după care se execută acest dans. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (muz.) fox (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba engleză: fox-trot (DEX ’09).
Cum se pronunță: frac
FRAC, fracuri, substantiv neutru: Haină bărbătească de stofă neagră (mai rar albă), în faţă scurtă până în talie, iar la spate alungită şi terminată cu două pulpane înguste, purtată la solemnităţi. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: frac (DEX ’09).
Cum se pronunță: a fractura
A FRACTURA, fracturez, verb: (oase sau membre) A supune unei leziuni prin acţiunea violentă a unei forţe; a frânge; a rupe. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: fracturer (DEX ’09).
Cum se pronunță: fractură
FRACTURĂ, fracturi, substantiv feminin 1. Leziune constând în ruperea unui os sau a unui membru; 2. Loc al acestei leziuni; 3. Ruptură în scoarţa terestră apărută ca urmare a mişcărilor tectonice verticale; falie. Sursa: DEX ’09 Sinonime: ruptură, frântură (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: fracture; limba latină: fractura (DEX ’09).
Cum se pronunță: fracție
FRACȚIE, fracții, substantiv feminin 1. mat. Raport a două numere întregi; 2. v. fracțiune. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: fraction (DEX ’09).
Cum se pronunță: a fracționa
A FRACȚIONA, fracționez, verb: (obiecte integrale) A împărţi în fracţiuni. Sursa: DEX ’09 Sinonime: a împărți, a descompune (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: fractionner (DEX ’09).
Cum se pronunță: fracționar
FRACȚIONAR, -Ă, fracționari, -e, adjectiv: Care constă din fracţii; alcătuit din fracţii. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: fractionnaire (DEX ’09).
