Cum se pronunță: francmason

FRANCMASON, francmasoni, substantiv masculin: Membru al organizaţiei francmasonice. Sursa: DEX ’09 Sinonime: mason (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: franc-maçon (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: franzelărie

FRANZELĂRIE, franzelării, substantiv feminin 1. Magazin în care se vând franzele; 2. Secţie specială (pe lângă o întreprindere de panificaţie) unde se prepară franzele; 3. înv. Întreprindere de panificatie; brutărie; 4. Meseria de franzelar. Sursa: DEX ’09 Etimologie: franzelar + suf. -ie (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: a freca

A FRECA, frec, verb 1. (despre obiecte ce vin în contact unul cu altul) A apăsa făcând mişcări; 2. (despre alimente) A amesteca îndelung, apăsând (prefăcând într-o pastă omogenă); 3. A şterge apăsat (pentru a îndepărta murdăria); 4. fam. (corpul) A supune fricţiunii. Sursa: DEX ’09 Sinonime: a făcălui, a roade, a fricționa (Sursă: Sinonime […]

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: frecat

FRECAT, -Ă, frecați, -te, adjectiv: (despre unele alimente) Care este amestecat până devine o pastă omogenă. Sursa: DEX ’09 Sinonime: făcăluit (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: v. a freca (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: frecătură

FRECĂTURĂ, frecături, substantiv feminin 1. Rană mică produsă prin frecare; 2. (mai ales la plural) fig. Neînţelegere între două sau mai multe persoane. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: fricatura (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: frecăței

FRECĂȚEI, substantiv masculin: Preparat culinar din aluat nedospit, făcut în bucăţi mici (prin frecare în palme sau fiind trecut prin răzătoare) şi fiert în supă. Sursa: DEX ’09 Etimologie: frecat + suf. -ei (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: frecuș

FRECUȘ, frecușuri, substantiv neutru 1. v. a freca; 2. Critică aspră; 3. (la plural) Neînţelegeri în sânul unui grup de persoane. Sursa: DEX ’09 Sinonime: neînțelegere (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: a freca + suf. -uş (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: frecvent

FRECVENT, -Ă, frecvenți, -te, adjectiv: Care se produce des; repetat la intervale mici. Sursa: DEX ’09 Sinonime: des, adesea, cunoscut, obișnuit, clasic, curent (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: frequens, -ntis (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță