IMAM, imami, substantiv masculin. Înseamnă: 1. ( în islamul sunnit) Recitator în cadrul rugăciunii colective; 2. ( în islamul șiit) Căpetenia comunității, fiind moștenitor al substanței divine, care-l face infailibil. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba turcă: Imam (DEX ’09).
I
Cum se pronunță: imagologie
IMAGOLOGIE, substantiv feminin. Înseamnă: Ramură a sociopsihologiei care cercetează sistematic reprezentările pe care le au popoarele sau clasele sociale despre ele însele. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: Imagologie (DEX ’09).
Cum se pronunță: imago
IMAGO, substantiv feminin. Înseamnă: Nume generic pentru stadiul adult al insectelor. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: Imago (DEX ’09).
Cum se pronunță: imagism
IMAGISM, substantiv neutru. Înseamnă: 1. Tendinţă în literatură care sugerează mesajul prin imagini; 2. Ansamblu de imagini dintr-o operă literară imagistică. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: Imagisme (DEX ’09).
Cum se pronunță: imagine
IMAGINE, imagini, substantiv feminin. Înseamnă: 1. Reflectare a unui obiect din realitatea obiectivă în conştiinţa omului în formă senzorială sau logico-abstractă; 2. Reprezentare plastică a unui obiect sau a unui tablou din realitate prin mijloace artistice Sursa: DEX ’09 Sinonime: înfățișare, reprezentare, viziune, vedenie, icoană, oglindă, imagine de reglaj, miră, reflectare, figură, simbol (Sursa: Sinonime […]
Cum se pronunță: imaginativ
IMAGINATIV, -Ă, imaginativi, -e, adjectiv. Înseamnă: Care poate să-ți imagineze cu ușurință; înzestrat cu imaginație vie. Sursa: DEX ’09 Sinonime: inventiv (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: Imaginatif; limba latină: imaginativus (DEX ’09).
Cum se pronunță: imaginație
IMAGINAȚIE, imaginații, substantiv feminin. Înseamnă: 1. Capacitate a omului de a-și imagina ceva; închipuire; 2. Produs al acestei capacități. Sursa: DEX ’09 Sinonime: fantezie, inventivitate, invenție, închipuire (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: imagination; limba latină: imaginatio -onis (DEX ’09).
Cum se pronunță: imaginar
IMAGINAR, -Ă, imaginari, -e, adjectiv. Înseamnă: Care există numai în imaginație, în închipuirea omului; ireal; ideal; fictiv; fantastic. Sursa: DEX ’09 Sinonime: 1. fictiv, imaginat, ireal, închipuit, născocit, nereal, plăsmuit, scornit; 2. fantezist, născocit, plăsmuit; 3. nerealizabil. (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: Imaginaire; limba latină: imaginarius (DEX ’09).
Cum se pronunță: imaginabil
IMAGINABIL, -Ă, imaginabili, -e, adjectiv. Înseamnă: Care poate fi imaginat. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: Imaginable; limba latină: imaginabilis (DEX ’09).
Cum se pronunță: imagerie
IMAGERIE, imagerii, substantiv feminin. Înseamnă: Fabrică sau comerţ de stampe, poze sau ilustraţii. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: Imagerie (DEX ’09).