IMORALIST, -Ă, imoraliști, -ste, adjectiv. Înseamnă: (Adept) al imoralismului. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: immoraliste (DEX ’09).
I
Cum se pronunță: imoralism
IMORALISM, substantiv neutru. Înseamnă: Teoria care contestă valoarea normelor și judecăților morale. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: Immoralisme (DEX ’09).
Cum se pronunță: imobilizat
IMOBILIZAT, -Ă, imobilizați, -te, adjectiv. Înseamnă: Despre ființe sau părți ale corpului) Care nu se poate mișca. Sursa: DEX ’09 Sinonime: fixat (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din varianta: a imobiliza (DEX ’09).
Cum se pronunță: imobilizare
IMOBILIZARE, imobilizări, substantiv feminin. Înseamnă: Acțiunea de a imobiliza și rezultatul ei. Sursa: DEX ’09 Sinonime: fixare (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din varianta: a imobiliza (DEX ’09).
Cum se pronunță: imobilitate
IMOBILITATE, substantiv feminin. Înseamnă: Stare de nemișcare, de neclintire totală. Sursa: DEX ’09 Sinonime: fixație, imobilism, inerție, neclintire, nemișcare, nemobilitate, fixitate, fixitate, înțepeneală, rigiditate, imobilism (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: immobilité (DEX ’09).
Cum se pronunță: imobilist
IMOBILIST, -Ă, imobiliști, -ste, adjectiv. Înseamnă: (Adept) al imobilismului. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: immobiliste (DEX ’09).
Cum se pronunță: imobilism
IMOBILISM, substantiv neutru. Înseamnă: Atitudine de opoziție sistematică și permanentă față de orice inovație, invenție, progres etc. Sursa: DEX ’09 Sinonime: imobilitate (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: immobilisme (DEX ’09).
Cum se pronunță: imobiliar
IMOBILIAR, -Ă, imobiliari, -e, adjectiv. Înseamnă: (Despre bunuri materiale) Care nu poate fi transportat; imobil. Sursa: DEX ’09 Sinonime: imobil, nemișcător (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: immobilier (DEX ’09).
Cum se pronunță: imobil
IMOBIL, imobile, substantiv neutru. Înseamnă: Clădire, casă (mare). Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: immeuble (modificat după limba latină immobilis) (DEX ’09).
Cum se pronunță: a imobiliza
A IMOBILIZA, imobilizez, verb. Înseamnă: A aduce pe cineva sau ceva în stare de nemișcare, de neclintire, a face să nu se mai poată mișca, să nu mai poată acționa. Sursa: DEX ’09 Sinonime: a fixa, a ține, a paraliza. (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: immobiliser (DEX ’09).
