Cum se pronunță: idealist I

IDEALIST, -STĂ, idealiști, -ste, adjectiv. Înseamnă: Care ține de idealism; propriu idealismului. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: idealistus; limba franceză: idéaliste (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: idealism

IDEALISM, substantiv neutru. Înseamnă: 1. (în opoziție cu materialism) Orientare în filozofie care consideră spiritul, ideea, conștiința ca factor prim, iar existența, materia, natura ca factor secund; 2. (rar) Atitudine determinată de urmărirea dezinteresată a unui ideal. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: idealismus; limba franceză: idéalisme (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: ideal II

IDEAL, idealuri, substantiv neutru. Înseamnă: 1. Reprezentare sau întruchipare a unui tip perfect; 2. Scop suprem (și greu de atins) către care tinde cineva în viață sau într-un domeniu de activitate. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: idealis; limba franceză: idéal (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: ideal I

IDEAL, -Ă, ideali, -e, adjectiv. Înseamnă: 1. Care atinge culmea perfecţiunii; desăvârşit sub toate aspectele; 2. Care ţine de domeniul ideilor; existent numai în închipuirea omului, în imaginaţie; imaginar; ireal; fantastic; fictiv. Sursa: DEX ’09 Sinonime: perfect, pur, imaterial, spiritual, mintal, subiectiv (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: idealis; limba franceză: idéal […]

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: ictus

ICTUS, ictusuri, substantiv neutru. Înseamnă: 1. (în versificaţia antică) Pronunţare intensificată a silabei accentuate; 2. muz. Notă puternic accentuată aflată în primele măsuri; 3. med. Tulburare puternică a organismului, cauzată de acţiunea unor factori externi; şoc. Sursa: DEX ’09 Sinonime: șoc, ictus apoplectic (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină și franceză: ictus […]

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: a idealiza

A IDEALIZA, idealizez, verb. Înseamnă: (ființe, obiecte, fapte, idei) A prezenta ca având calități ideale, excepționale. Sursa: DEX ’09 Sinonime: a înfrumuseța, a poetiza (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: idéaliser (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: iconostas

ICONOSTAS, iconostase, substantiv neutru. Înseamnă: (în biserica ortodoxă) 1. Perete împodobit cu icoane ce desparte altarul de restul bisericii; catapeteasmă; 2. Măsuță pe care este așezată o icoană. Sursa: DEX ’09 Sinonime: 1. catapeteasmă, tâmplă, perete, prăznicar, fruntar; 2. proschinitar.(Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă (veche): ikonostasŭ (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →