I

IMORTALIZARE, imortalizări, substantiv feminin. Înseamnă: Acțiunea de a imortaliza și rezultatul ei. Sursa: DEX ’09 Sinonime:eternizare, perpetuare, (înv.) înveșnicire (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din varianta : a imortaliza (DEX ’09).  

A IMPLEMENTA, implementez, verb. Înseamnă: 1. A pune în practică, în funcțiune, a aplica; 2. A se instala. Sursa: DEX ’09 Sinonime: a îndeplini, a realiza (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba engleză: Implement (DEX ’09).

A IMPESTA, impestez, verb. Înseamnă: 1. (Rar) A molipsi de ciumă sau de altă boală contagioasă; 2. A răspândi un miros urât; 3. Fig. A corupe. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba italiană: impestare; limba franceză: empester (DEX ’09).

A IMPERSONALIZA, impersonalizez, verb. Înseamnă: A face ca stilul să devină impersonal, obiectiv. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: impersonnel; limba latină: impersonalis (DEX ’09).

A IMORTALIZA, imortilizez, verb. Înseamnă: A face ca o persoană, o acțiune sau o operă să trăiască veșnic în memoria oamenilor; a face nemuritor. Sursa: DEX ’09 Sinonime: a eterniza, a perpetua, (rar) a nemuri, (înv.) a înnemuri, a înveșnici (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: immortaliser (DEX ’09). .

IMPLEMENTAT, -Ă, implementați, -te, adjectiv. Înseamnă: Care a fost aplicat, care a fost îndeplinit; care a fost integrat. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din varianta: a implementa (DEX ’09).

IMPLEMENTARE, implementări, substantiv feminin. Înseamnă: Acțiunea de a implementa. Sursa: DEX ’09 Sinonime: introducere (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din varianta: a implementa (DEX ’09).  

A IMPLICA, implic, verb. Înseamnă: 1. (impersonal) A atrage după sine; a avea ceva drept consecință; 2. A amesteca pe cineva într-o afacere neplăcută sau necinstită, într-un proces etc. Sursa: DEX ’09 Sinonime: a cere, a necesita, a presupune, a reclama (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: impliquer; limba latină: implicare (DEX […]

IMPOSTOR, -OARE, impostori, -oare, substantiv masculin și feminin. Înseamnă: Persoană care caută să înșele, profitând de necunoștința sau de bună-credință a oamenilor; șarlatan, mincinos. Sursa: DEX ’09 Sinonime: escroc, farsor, șarlatan, șnapan (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: imposteur; limba latină impostor (DEX ’09).

IMPOSTĂ, imposte, substantiv feminin. Înseamnă: Plan orizontal ieșit în relief față de nivelul zidăriei, servind de obicei ca sprijin pentru o boltă, un arc etc. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: imposte; limba italiană: imposta (DEX ’09).