L

lamentabil, lamentabilă, lamentabili, adjectiv, 1. Care este vrednic de plâns; care inspiră milă. 2. adesea adverbial Mizerabil, prost, rău. Sursa: DEX ’09 sinonime: deplorabil sinonime: mizerabil prost rău etimologie: limba franceză lamentable limba latină lamentabilis

lamenta, lamentez, verb, 1. A se plânge (în mod zgomotos și adesea exagerat) de cineva sau de ceva; a se tângui, a se jeli. Sursa: DEX ’09 sinonime: geme jeli plânge smiorcăi tângui văicări văita etimologie: limba franceză lamenter limba latină lamentari

lamelos, lameloasă, lameloși, adjectiv, 1. rar Care este format din lamele. Sursa: DEX ’09 sinonime: lamelar lamelat etimologie: limba franceză lamelleux

lameliform, –ormă, lameliformi, adjectiv, 1. În formă de lamelă. 2. (Despre roci) Dispus în straturi subțiri. Sursa: DEX ’09 etimologie: limba franceză lamelliforme

lamelicorn, lamelicornă, lamelicorni , substantiv neutru, adjectiv 1. (la) plural Familie de insecte coleoptere care au antenele scurte terminate prin prelungiri lamelare. etimologie: limba franceză lamellicorne

lamelă, lamele, substantiv feminin, 1. Mică placă subțire de metal, de sticlă sau de lemn, cu diferite utilizări tehnice. sinonime: lamă 2. Foiță subțire în structura unor corpuri sau a unor organe. Sursa: DEX ’09 etimologie: limba franceză lamelle

lamelat, lamelată, adjectiv, 1. (Despre materiale) Care a fost prelucrat în lamele. Sursa: DEX ’09 sinonime: lamelat lamelos diferențiere Care este compus din lamele, care se poate diviza în lamele. etimologie: vezi lamela

lamelare, lamelări, substantiv feminin, 1. Acțiunea de a lamela. Sursa: DEX ’09 sinonime: lamelație etimologie: vezi lamela