L

labrador, labradori, substantiv masculin , 1. Rasă de câini prepelicari, de talie mare, neagră sau roșcată, folosit la vânătoare sau ca însoțitor al persoanelor cu handicap. sursa: DEX ’09 etimologie: limba franceză labrador silabație: la-bra-dor

laboriozitate, laboriozități, substantiv feminin, 1.  Calitatea de a fi laborios. sursa: DEX ’09 sinonime: hărnicie etimologie: limba franceză laboriosité Laborios + -itate. silabație: la-bo-ri-o-zi-ta-te

laborios, -oasă, laborioși, -oase, adjectiv, 1. (Despre manifestările, creațiile etc. oamenilor) Care cere multă muncă, care necesită încordare, efort și osteneală. sursa: DEX ’09 sinonime: greoi sinonime: harnic muncitor sârguincios antonime: leneș lenos etimologie: limba franceză laborieux limba latină laboriosus silabație: la-bo-ri-os

LABORATORIU, substantiv neutru,  v. laborator. sursa: DEX ’09 silabație: la-bo-ra-to-riu

laborator, laboratoare, substantiv neutru, 1. Local sau încăpere prevăzută cu instalații speciale, aparate și instrumente pentru experiențe științifice și lucrări practice în domeniul științelor experimentale sau aplicate. sursa: DEX ’09 etimologie: limba germană: Laboratorium limba franceză: laboratoire silabație: la-bo-ra-tor

laborant, -ă, laboranți, -e, substantiv masculin și feminin, 1. Persoană cu pregătire medie, specializată în experiențe și lucrări (mai simple) de laborator. sursa: DEX ’09 etimologie: limba germană Laborant silabație: la-bo-rant  

labium, substantiv neutru, 1. Buza inferioară a insectelor și a unor miriapode. sursa: DEX ’09 sinonime: labie etimologie: limba franceză labium silabație: la-bi-um

labirintodont, labirintodonți, substantiv masculin, 1. (la) plural Grup de amfibieni fosili din triasic, ai căror dinți au încrețituri sinuoase. sursa: DEX ’09 etimologie: limba franceză labyrinthodonte limba engleză labyrinthodonta silabație: la-bi-rin-to-dont

labirintită, labirintite, substantiv feminin, 1. Boală care constă în inflamația acută sau cronică a labirintului urechii. sursa: DEX ’09 etimologie: limba franceză labyrinthite silabație: la-bi-rin-ti-tă

labirintic, -ă, labirintici, adjectiv, 1. Care aparține labirintului, privitor la labirint, ca de labirint. sursa: DEX ’09 sinonime: încurcat încâlcit întortocheat etimologie: limba franceză labyrinthique silabație: la-bi-rin-tic