MADRIGAL, madrigale / madrigaluri, substantiv neutru – 1. Poezie lirică scurtă cu conținut idilic sau galant. 2. Scurtă compoziție muzicală vocală cu caracter liric, caracteristică pentru sec. XVI. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: madrigal. (DEX ’09)
M
Cum se pronunță: madrieră
MADRIERĂ, madriere, substantiv feminin – Scândură groasă care formează suprafața unui ponton de acostare. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: madrier. (DEX ’09)
Cum se pronunță: a maghiariza
MAGHIARIZA, maghiarizez, verb – 1. Refl. și tranz. A (se) asimila cu populația de limbă maghiară. 2. Tranz. A modifica un cuvânt, o expresie etc. după sistemul limbii maghiare. Sursa: DEX ’09
Cum se pronunță: magmatism
MAGMATISM, substantiv neutru – Totalitatea proceselor legate de apariția, deplasarea și consolidarea magmelor în scoarța Pământului. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: magmatisme. (DEX ’09)
Cum se pronunță: magmatic
MAGMATIC, magmatică, adjectiv – Care se referă la fenomenul de apariție a magmei. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: magmatique. (DEX ’09)
Cum se pronunță: magmă
MAGMĂ, magme, substantiv feminin – Masă minerală fluidă și incandescentă din interiorul scoarței Pământului, alcătuită din silicați. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: magma. (DEX ’09)
Cum se pronunță: magiun
MAGIUN, magiunuri, substantiv neutru – Pastă alimentară consistentă obținută prin fierberea și terciuirea prunelor sau a altor fructe (fară adaos de zahăr). Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba turcă: macun. (DEX ’09)
Cum se pronunță: magistru
MAGISTRU, magiștri, substantiv masculin – Profesor (în raport cu elevii săi); dascăl. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: magister. (DEX ’09)
Cum se pronunță: magistratură
MAGISTRATURĂ, magistraturi, substantiv feminin – Corpul magistraților; demnitatea, profesia de magistrat; timpul cât își exercită funcția un magistrat. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: magistrature. (DEX ’09)
Cum se pronunță: magistrat
MAGISTRAT, magistrați, substantiv masculin – 1. Membru al corpului judiciar (judecător, procuror). 2. Funcționar superior sau înalt demnitar. 3. (În Roma antică) Cetățean ales într-o funcție publică înaltă. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: magistrat. (DEX ’09)
