PALAVRAGIOAICĂ, palavragioaice, substantiv feminin – depr. Femeie căreia îi place să pălăvrăgească; flecară. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt format din “palavragiu’” + sufixul “~oaică”
P
Cum se pronunță: palavră
PALAVRĂ, palavre, substantiv feminin – mai ales la pl. Vorbă goală; afirmație neserioasă; balivernă; brașoavă; fleac. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba neogreacă “palávra” și din limba turcă “palavra”
Cum se pronunță: palatinat
PALATINAT, palatinaturi, substantiv neutru – ist. 1. Funcție de palatin. 2. Durata acestei funcții. 3. Sediul palatinului. 4. Provincie guvernată de un palatin. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba franceză “palatinat”
Cum se pronunță: palatin
1. PALATIN, palatini, substantiv masculin – (în evul mediu; folosit și ca titlu pe lângă numele respectiv) Mare demnitar (de obicei, la curtea unui rege sau a unui mare senior). Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba franceză “palatin” 2. PALATIN, palatină (~i, ~e), adjectiv PALATAL. * Boltă ~ă cerul gurii. Sursă: DEX ’09 […]
Cum se pronunță: palatal
PALATAL, palatală (~i, ~e), adjectiv – 1. Care ține de palat; propriu palatului. 2. și substantival (despre sunete ale vorbirii). Care se articulează în regiunea palatului. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba franceză “palatal”
Cum se pronunță: palat
1. PALAT, substantiv neutru anat. – Partea de sus a cavității bucale, având formă de boltă; boltă palatină; cerul gurii. * ~ dur partea anterioară osoasă a palatului. ~ moale (sau vălul ~ului) v. VĂL. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba latină “palatum” și din limba italiană “palato” 2. PALAT, palate, substantiv neutru […]
Cum se ponunță: palachin
PALACHIN, palachine, substantiv neutru – (în unele țări din Orient) Jilț sau pat cu baldachin, purtat de oameni (sau de elefanți, cămile) și folosit ca mijloc de locomoție pentru cei bogați; lectică; litieră. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba franceză “palaquin”
Cum se pronunță: a se palataliza
A SE PALATALIZA, pers. a 3-a se ~ează, verb intranzitiv – (despre sunete consonante) A căpăta un caracter (timbru) palatal. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba franceză “palataliser”
Cum se pronunță: a palataliza
A PALATALIZA, palatalizez, verb tranzitiv – A face să se palatalizeze. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba franceză “palataliser”
Cum se pronunță: palancă
PALANCĂ, palănci, substantiv feminin – 1. înv. Construcție primitivă de fortificație, făcută din trunchiuri de copaci, așezate orizontal, sau din pari groși bătuți în pământ și legați între ei; palisadă. 2. reg. Construcție rudimentară folosită ca gard sau ca adăpost pentru animale. Sură: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba maghiară “palánk” și din limba […]
