1. PARCĂ, adverb – 1. (atribuie celor spuse valoare de nesiguranță, dubiu, probabilitate etc.) Face impresia că; (se) pare că. ~ l-am văzut ieri. 2. (atribuie unei propoziții valoare interogativă) Oare. ~ nu ți-am spus despre aceasta? Sursă: NODEX 2002 Etimologie: cuvânt format din “a părea” + “că” 2. PARCĂ, conj. – (exprimă un raport […]
P
Cum se pronunță: parcare
PARCARE, parcări, substantiv feminin – 1. v. A PARCA. 2. Loc pentru staționarea (mai) îndelungată a autovehiculelor; parcaj; parching. Sursă: NODEX 2002 Etimologie: cuvânt format din verbul “a parca”
Cum se pronunță: parcan
PARCAN, parcane, substantiv neutru – 1. înv. mil. Fortificație din lemn. 2. Îngrăditură de lemn pentru zăgăzuirea unei ape crgătoare. 3. Bârnă groasă flosită ca element de rezistență (la construirea digurilor, a podurilor etc.). Sursă: NODEX 2002 Etimologie: cuvânt provenit din limba polonă, ucraineană “parkan” și din limba maghiară “párkány”
Cum se pronunță: parcaj
PARCAJ, parcaje, substantiv neutru – 1. v. A PARCA. 2. Loc pentru staționarea (mai) îndelungată a autovehiculelor; parching; parcare. Sursă: NODEX 2002 Etimologie: cuvânt provenit din limba franceză “parcage”
Cum se pronunță: a parca
A PARCA, parchez, verb tranz. – 1. (vehicule) A plasa într-un parc de staționare sau într-un loc special rezervat în acest scop. 2. (materiale, utilaje etc.). A depozita pe un teren anume amenajat. Sursă: NODEX 2002 Etimologie: cuvânt provenit din limba franceză “parquer”
Cum se pronunță: parc
PARC, parcuri, substantiv neutru – 1. Teren cu vegetație naturală sau plantată, cu alei, adesea cu lacuri sau bazine, care servește drept loc de plimbare și odihnă. * ~ național suprafață de teren, unde flora și fauna sunt supuse protejării. ~ sportiv complex sportiv amenajat în mijlocul unor spații verzi. 2. Spațiu împrejmuit în care […]
Cum se pronunță: parâmă
PARÂMĂ, parâme, f. și substantival – Cablu din fire (textile, metalice), folosit la bordul unei nave. Sursă: NODEX 2002 Etimologie: cuvânt provenit din limba turcă “parima”
Cum se pronunță: pară
1. PARĂ, substantiv feminin – 1. Ansamblu de flăcări apărut în procesul arderii în mediul aerian; văpaie. * A se face foc și ~ a se înfuria. 2. Emanație fierbinte a unui izvor puternic de căldură; văpaie; dogoare. (G.-D. perei) Sursă: NODEX 2002 Etimologie: cuvânt provenit din limba slavă “para” 2. PARĂ, pere, substantiv feminin […]
Cum se pronunță: parazitoză
PARAZITOZĂ, parazitoze, substantiv feminin – (nume generic) Boală provocată de un parazit. Sursă: NODEX 2002 Etimologie: cuvânt provenit din limba franceză “parasitose”
Cum se pronunță: paraziticid
PARAZITICID, paraziticidă (~zi, ~de), și substantival – (despre substanțe) Care distruge paraziții (vegetali sau animali). Sursă: NODEX 2002 Etimologie: cuvânt provenit din limba franceză “parasiticid”
