R

RECREATIV, -Ă, recreativi, -e, adjectiv: Care recreează; cu proprietatea de a recrea; odihnitor; relaxant. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (fig.) deconectant, relaxant, odihnitor, reconfortant, (rar) recreator (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: récréatif (DEX ’09).

RECREAȚIE, recreații, substantiv feminin 1. Întrerupere pe un timp oarecare a unei activităţi; odihnă; pauză; răgaz; repaus; 2. Pauză între lecţii la şcoală. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: récréation; limba latină: recreato, -onis (DEX ’09).

RECOMANDABIL, -Ă, recomandabili, -e, adjectiv: Care poate fi recomandat. Sursa: DEX ’09 Sinonime: adecvat, indicat, nimerit, oportun, potrivit (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: recommandable; limba latină: recommendabilis (DEX ’09).

RĂSPICAT, -Ă, răspicați, -te, adjectiv: (despre vorbe, gesturi, atitudini etc.) Care este clar şi apăsat; categoric. Sursa: DEX ’09 Sinonime: categoric, convins, decis, ferm, hotărât (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: v. a răspica (DEX ’09).

RĂSPÂNTIE, răspântii, substantiv feminin 1. Loc de întretăiere a două sau mai multe drumuri; răscruce; încrucişare; 2. (fig.) Moment crucial în viaţa cuiva; răscruce. Sursa: DEX ’09 Sinonime: intersecție, încrucișare, întretăiere, răscruce, (pop.) cruce, furca-drumului (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă: raspontije (DEX ’09).

RĂSPÂNDITOR, răspânditoare, substantiv neutru: Maşină care serveşte la răspândirea şi la aşternerea materialelor necesare construcţiilor rutiere. Sursa: DEX ’09 Etimologie: a răspândi + suf. -tor (DEX ’09).

A SE RECREA, mă recreez, verb: A se opri un timp dintr-o activitate (pentru a-şi reface capacitatea de muncă); a se odihni, a se repauza. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (fig.) a se deconecta, a se destinde, a se relaxa, a (se) odihni, a (se) reconforta (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: récréer; […]

A RECREA, recreez, verb: A crea din nou. Sursa: DEX ’09 Etimologie: re- + a crea (DEX ’09).

A RĂSPICA, răspic, verb (înv.) 1. A rosti desluşit, clar; 2. (un spaţiu) A despica în două părţi. Sursa: DEX ’09 Sinonime: clarifica, defini, descurca, desface, desluși, despături, determina, dezdoi, elucida, explica, lămuri, limpezi, preciza, stabili (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: răs- + (des)pica (DEX ’09).

A RĂȘCHIA, rășchiez, verb: (fire textile) A depăna de pe fus sau de pe ghem pe răşchitor. Sursa: DEX ’09 Sinonime: râcâi, scormoni, scurma (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: rasclare (DEX ’09).