REFRIGERATOR, refrigeratoare, substantiv neutru 1. (tehn.) Aparat sau parte a unei instalaţii frigorigene, unde se produce temperatură scăzută; frigider; 2. Vehicul înzestrat cu o astfel de instalaţie, destinat pentru transportarea produselor uşor alterabile. Sursa: DEX ’09 Sinonime: congelator (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: réfrigérateur (DEX ’09).
R
Cum se pronunță: refrigerație
REFRIGERAȚIE, refrigerații, substantiv feminin (med.): Metodă de coborâre a temperaturii într-o regiune a organismului în scop anestezic sau terapeutic. Sursa: DEX ’09 Sinonime: refrigerare (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: réfrigération (DEX ’09).
Cum se pronunță: refren
REFREN, refrene, substantiv neutru 1. Vers sau grup de versuri care se repetă după fiecare strofă a unei poezii; 2. Frază muzicală care se repetă la sfârşitul fiecărui cuplet al unui cântec; 3. (fig.) Enunţ care se repetă mereu într-o formă invariabilă. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (în vechea muzică vocală) ritornelă (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: […]
Cum se pronunță: refrangibil
REFRANGIBIL, refrangibilă, adjectiv: (rar) Care se poate refracta; care are însuşirea de a se refracta. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: réfrangible (DEX ’09).
Cum se pronunță: refractor
REFRACTOR, refractoare, substantiv neutru 1. Telescop în care imaginea aştrilor se obţine prin refracţia razelor de lumină; lunetă astronomică; 2. Dispozitiv optic care schimbă direcţia unui fascicul de lumină prin refracţie. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: réfracteur; limba germană: Refraktor (DEX ’09).
Cum se pronunță: refractometru
REFRACTOMETRU, refractometre, substantiv neutru: Instrument optic pentru determinarea indicilor de refracţie ai substanţelor. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: réfractometre (DEX ’09).
Cum se pronunță: refractometrie
REFRACTOMETRIE, substantiv feminin: Totalitate a metodelor de determinare a indicilor de refracţie ai substanţelor. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: réfractométrie (DEX ’09).
Cum se pronunță: refracție
REFRACȚIE, refracții, substantiv feminin: (fiz.) Fenomen de schimbare a direcţiei de propagare a unor raze sau unde la traversarea suprafeţei de separare a două medii. Sursa: DEX ’09 Sinonime: răsfrângere (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: réfraction; limba latină: refractio, -onis (DEX ’09).
Cum se pronunță: refractaritate
REFRACTARITATE, substantiv feminin: (rar) Caracter refractar. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: réfractarité (DEX ’09).
Cum se pronunță: refractarism
REFRACTARISM, substantiv neutru: (rar) Atitudine a celui care este refractar. Sursa: DEX ’09 Etimologie: refractar + suf. -ism (DEX ’09).

