S

STEREOSCOPIC ~că (~ci, ~ce) 1) adj., Care ține de stereoscopie; propriu stereoscopiei. 2) Care este obținut prin stereoscopie. Din fr. stéréoscopique. Etimologie: Cuvânt provenit din franceză stéréoscopique.  (sursa DEX ’09)

STEREOSCOP ~oape substantiv neutru, fiz. Aparat pentru redarea imaginilor din natură în relief. Din fr. stéréoscope. Etimologie: Cuvânt provenit din franceză stéréoscope.  (sursa DEX ’09)

STEREOMETRU ~e substantiv neutru, Aparat pentru determinarea dimensiunilor unui obiect. Din fr. stéreometre. Etimologie: Cuvânt provenit din franceză stéreometre.  (sursa DEX ’09)

STEREOMETRIE substantiv feminin, Ramură a geometriei care se ocupă de studiul figurilor spațiale; geometrie în spațiu. [G.-D. stereometriei; Sil. -re-o-me-tri-]. Din fr. stéréométrie. Etimologie: Cuvânt provenit din franceză stéréométrie.  (sursa DEX ’09)

STEREOMECANICĂ substantiv feminin, Ramură a fizicii care se ocupă cu studiul mișcării și echilibrului corpurilor solide; mecanica solidelor. Din fr. stéréomécanique. Etimologie: Cuvânt provenit din franceză stéréomécanique.  (sursa DEX ’09)

STEREOIZOMER ~i substantiv masculin, Substanță care are aceeași compoziție chimică cu alte substanțe similare, dar diferă de acestea prin aranjarea în spațiu a atomilor din moleculă. Din fr. stéréo-isomere. Etimologie: Cuvânt provenit din franceză stéréo-isomere.  (sursa DEX ’09)

STEREOGRAMĂ ~e substantiv feminin, Pereche de fotograme ale aceluiași obiect, care, privite la stereoscop, dau imaginea obiectului în spațiu. Din fr. stéréogramme. Etimologie: Cuvânt provenit din franceză stéréogramme.  (sursa DEX ’09)

STEREOFOTOGRAFIE substantiv feminin, 1) Ramură a tehnicii fotografice care se ocupă cu obținerea perechilor de fotografii simultane. 2) Imagine în relief a unui obiect obținută dintr-o pereche de fotografii conjugate. Din fr. stéréophotographie. Etimologie: Cuvânt provenit din franceză stéréophotographie.  (sursa DEX ’09)

STEREOFONIE substantiv feminin, Procedeu de înregistrare și de redare a sunetelor care dă ascultătorului senzația că se află lângă sursele sonore sau chiar în mijlocul lor. [G.-D. stereofoniei]. Din fr. stéréophonie. Etimologie: Cuvânt provenit din franceză stéréophonie.  (sursa DEX ’09)

STEREOFONIC ~că (~ci, ~ce) adj., Care ține de stereofonie; propriu stereofoniei. Emisiune ~că. Din fr. stéréophonique. Etimologie: Cuvânt provenit din franceză stéréophonique.  (sursa DEX ’09)