Cum se pronunță: a se sugruma

A SE SUGRUMA, mă sugrum: vb. intranz. 1) (despre râuri, drumuri, conducte etc.) A deveni (mai) îngust pe unul din segmentele sale; a se strangula. 2) (despre persoane) A pierde pentru un moment respirația; a se strangula. ~ de râs. [Sil. su-gru-]. Din su[b] + gruma[z]. Etimologie: Cuvânt provenit din su[b] + gruma[z]. (DEX ’09)

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: sulfură

SULFURĂ, sulfuri: substantiv feminin, 1) Sare sau ester al acidului sulfuric. 2) Combinație a sulfului cu un metal, cu un metaloid sau cu un radical organic. ◊ ~ de fier combinație a sulfului cu fierul, întrebuințată, mai ales, la obținerea acidului sulfuric. ~ de carbon combinație a sulfului cu carbonul, foarte inflamabilă și toxică, întrebuințată, […]

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: sugătoare

SUGĂTOARE, sugători: substantiv feminin, Plantă erbacee cărnoasă, cu frunze în formă de solzi lipsite de clorofilă și cu flori albe-gălbui, care crește în zona subalpină. Din lat. sugere + suf. ~ător. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină sugere. (DEX ’09

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: sugaci

SUGACI, sugace: adj. și substantival Care se hrănește sugând laptele mamei; care este încă alăptat. [Sil sugaci]. Din lat. sugere + suf. ~aci. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină sugere. (DEX ’09)

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: sufragiu

SUFRAGIU, sufragii: substantiv neutru, 1) Drept de vot. 2) Mod de exercitare a acestui drept; sistem de votare. 3) Opinie favorabilă. El merită toate ~ile. [Sil. su-fra-giu]. Din lat. suffragium, fr. suffrage. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină suffragium. (DEX ’09)

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: sufragerie

SUFRAGERIE, sufragerii: substantiv feminin, 1) Cameră în care se servește masa. 2) Mobilier pentru asemenea cameră. [G.-D. sufrageriei; Sil. su-fra-]. Din sufragiu + suf. ~ărie. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză sufragiu. (DEX ’09

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: sufocant

SUFOCANT, sufocantă (sufocanți, sufocante) adj. și fig. Care sufocă; înăbușitor; asfixiant. Gaze ~te. Atmosferă ~tă. Din fr. suffocant. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză suffocant. (DEX ’09)

Vezi cum se pronunță →