SUBDIALECT ~e substantiv neutru, Subdiviziune a unui dialect. Din sub- + fr. dialecte. Etimologie: Cuvânt provenit din sub și din limba franceză dialecte. (DEX ’09)
S
Cum se pronunță: subdiviziune
SUBDIVIZIUNE ~i substantiv feminin, Parte obținută dintr-un tot care a fost deja divizat; subîmpărțire. Din fr. subdivision. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză subdivision. (DEX ’09)
Cum se pronunță: subdominantă
SUBDOMINANTĂ ~e substantiv feminin, muz. 1) Treapta a patra a modurilor major sau minor. 2) Notă corespunzătoare. 3) Acord constituit pe această treaptă. Din sub- + fr. dominant. Etimologie: Cuvânt provenit din sub și limba franceză dominant. (DEX ’09)
Cum se pronunță: subecuatorial
SUBECUATORIAL ~ă (~i, ~e) 1) (despre zone geografice) adj., Care este situat în apropierea ecuatorului. 2) Care este caracteristic pentru zona din apropierea ecuatorului. Climă ~ă. Din fr. subéquatorial. Etimologie: Cuvânt provenit din sub și limba franceză subéquatorial. (DEX ’09)
Cum se pronunță: subarbust
SUBARBUST ~ști substantiv masculine, Plantă lemnoasă de tipul arbustului cu înălțimea nu mai mare de un metru. Din sub- + fr. arbuste. Etimologie: Cuvânt provenit din sub și limba franceză arbuste. (DEX ’09)
Cum se pronunță: subarboret
SUBARBORET ~uri substantiv neutru, Grup omogen izolat de arbuști care crește într-un arboret. Din sub- + lat. arboretum. Etimologie: Cuvânt provenit din sub și limba latină arboretum. (DEX ’09)
Cum se pronunță: subarbă
SUBARBĂ ~e substantiv feminin, Parâmă folosită pentru fixarea bompresului cu pânze. Din fr. sous-barbe. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză sous-barbe. (DEX ’09)
Cum se pronunță: subansamblu
SUBANSAMBLU ~ri substantiv neutru, 1) Subdiviziune a unui ansamblu. 2) Grup de piese ale unui sistem tehnic care constituie o unitate funcțională. [Sil. sub-an-sam-blu]. Din sub- + fr. ensemble. Etimologie: Cuvânt provenit din sub și limba franceză ensemble. (DEX ’09)
Cum se pronunță: subaltern
SUBALTERN ~ă (~i, ~e) adj. și substantival Care se subordonează unui șef; aflat în subordinile altuia, superior în grad. Din fr. subaltern. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză subaltern. (DEX ’09)
Cum se pronunță: subalpin
SUBALPIN ~ă (~i, ~e) 1) adj., Care vine imediat după zona alpină; situat la poalele munților. 2) Care ține de zona de la poalele munților; propriu zonei de la poalele munților. Vegetație ~ă. [Sil. sub-al-]. Din fr. subalpin. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză subalpin. (DEX ’09)
