A STRUNGĂRI II ~esc pop. 1. Vb. tranz. (oi) A mâna la strungă. 2. intranz. A da oile la strungă. Din sl. strungu + suf. ~ări. Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă strungu. (DEX ’09)
S
Cum se pronunță: stupar
STUPAR ~i substantiv masculin, Lucrător specializat în creșterea și îngrijirea albinelor; albinar; prisăcar; apicultor. Din lat. stupus + suf. ~ar. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină stupus. (DEX ’09)
Cum se pronunță: a struni
A STRUNI~esc vb. tranz. 1) (caii) A stăpâni cu ajutorul frâului; a înfrâna; a domoli. A-și ~ limba a se feri de a spune ceea ce nu se cuvine. 2) (instrumente muzicale) A aduce la tonalitatea dorită prin întinderea sau slăbirea coardelor; a acorda. 3) fig. (mai ales copii) A obișnui cu ordinea; a disciplina. […]
Cum se pronunță: a se studia
A SE STUDIAmă ~ez vb. intranz. (despre persoane) A-și concentra atenția asupra ținutei; a-și impune o anumită atitudine. [Sil. -di-a]. Din it. studiare, fr. étudier. Etimologie: Cuvânt provenit din limba italiană studiare. (DEX ’09)
Cum se pronunță: stupă
STUPĂ substantiv feminin, 1) Cânepă rămasă între dinții daracului după scoaterea fuiorului; câlți. 2) Dop de câlți sau de hârtie care se bagă în armă sau în cartuș deasupra alicelor. 3) Pămătuf de câlți folosit pentru șters (unelte, mașini etc.). Din lat. stuppa. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină stuppa. (DEX ’09)
Cum se pronunță: stup
STUP ~i substantiv masculin, 1) Adăpost (natural sau făcut de oameni) pentru albine, în care acestea produc mierea; știubei. A fi ~ de bani a avea foarte mulți bani. 2) Totalitate a albinelor dintr-un stup; familie de albine. Din lat. stupus, ngr. Stópos. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină stupus. (DEX ’09)
Cum se pronunță: stufos
STUFOS ~oasă (~oși, ~oase) 1) rar (despre terenuri) adj., Care este acoperit cu stuf; pe care crește stuf. 2) (despre arbori) Care are ramuri (și frunze) multe și dese; cu ramuri (și frunze) multe și dese. 3) (despre barbă, mustăți etc.) Care are păr mult și des; cu păr mult și des. Din stuphus + […]
Cum se pronunță: stufiș
STUFIȘ ~uri substantiv neutru, v. STUFĂRIȘ. Din lat. stuphus + suf. ~iș. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină stuphus. (DEX ’09)
Cum se pronunță: a stupări
A STUPĂRI~esc vb. intranz. A practica ocupația de stupar; a fi stupar. Din. lat. stupus. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină stupus. (DEX ’09)
Cum se pronunță: subcapitol
SUBCAPITOL ~e substantiv neutru, Diviziune a unui capitol. Din sub- + it. capitolo. Etimologie: Cuvânt provenit din sub și limba italiană capitolo. (DEX ’09)
