S

STANOS ~oasă (~oși, ~oase) adj., Care conține staniu; cu staniu. Din fr. stanneux. Etimologie: Cuvânt provenit din franceză stanneux. (sursa DEX ’09)

STANIU substantiv neutru, Metal moale, alb-argintiu, maleabil și ductil, întrebuințat la spoirea altor metale pentru a le proteja de coroziune și la fabricarea tinichelei; cositor. Din lat. stannum, stagnum, it. Stagno. Etimologie: Cuvânt provenit din latină stannum. (sursa DEX ’09)

STANIȘTE ~I substantiv feminin, 1) reg. Loc umbrit și răcoros unde se odihnesc vara animalele la amiază. 2) fig. Așezare omenească; localitate. Din sl. stanište. Etimologie: Cuvânt provenit din slavă stanište. (sursa DEX ’09)

STANIOL ~uri substantiv neutru, Foaie subțire dintr-un aliaj de staniu sau din alt metal (plumb, aluminiu), întrebuințată, mai ales, ca material pentru ambalarea unor produse alimentare sau industriale. [Sil. -ni-ol]. Din germ. Stanniol. Etimologie: Cuvânt provenit din germană Stanniol. (sursa DEX ’09)

STANIFER ~ă (~i, ~e) (despre minereuri, zăcăminte) adj., Care conține staniu. Din fr. stanifere. Etimologie: Cuvânt provenit din franceză stanifere. (sursa DEX ’09)

STANDARD ~e substantiv neutru, 1) Normă obligatorie căreia trebuie să-i corespundă un produs; etalon. ◊ ~ de stat standard aprobat oficial, de care trebuie să se conducă toate întreprinderile și organizațiile economice. ~ de viață nivel de trai. 2) Produs care corespunde unei astfel de norme. 3) și adjectival depr. Lucru lipsit de originalitate, făcut […]

STAND ~uri substantiv neutru, 1) Panou pentru prezentarea diferitelor obiecte. ~ de cărți. 2) Loc special într-o uzină pentru încercarea mașinilor noi; banc de probă. 3) sport Loc amenajat pentru tragerea la țintă (la tir). Din fr., engl. stand, germ. Stand. Etimologie: Cuvânt provenit din franceză stand. (sursa DEX ’09)

STANCĂ stănci substantive feminin, Pasăre sedentară, de talia unui porumbel, cu cioc scurt, puțin curbat, coadă lungă și penaj negru-cenușiu; ceucă.  Din Stanca n. pr. Etimologie: Cuvânt provenit din n.pr. Stanca. (sursa DEX ’09)

STANĂ ~e substantiv feminin, Bolovan mare și greu. ~ de piatră. A rămâne (sau a sta, a fi) ca o ~ de piatră a rămâne (a sta, a fi) înlemnit. Din sl. stanu. Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă stană. (sursa DEX ’09)

STANAT ~ți substantiv masculin, Sare a acidului stanic. Din fr. stannate. Etimologie:     Cuvânt provenit din limba franceză stanat. (sursa DEX ’09)