SNACK-BAR [pr.: snec-bar] ~uri substantiv neutru, Local unde se servesc imediat gustări și băuturi. Cuv. engl. Etimologie: Cuvânt provenit din limba engleză. (sursa DEX ’09)
S
Cum se pronunță: smolit
SMOLIT ~tă (~ți, ~te), adj. 1) Care este uns cu smoală. Scândură ~tă. 2) (despre oameni) Care are părul negru și pielea de culoare închisă; negricios; oacheș; brunet. ~ la față. Din sl. smola. Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă smola. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: scornitor
SCORNITOR, ~oare( ~ori, ~oare) adj, substantiv masculin și feminin, rar Persoană care scornește. Din bulg. skorna + suf. ~tor. Etimologie: Cuvânt provenit din limba bulgară skorna. (DEX ’09).
Cum se pronunță: a snopi
A SNOPI~esc, vb. tranz. 1) rar (cereale) A lega în snopi. 2) pop. A bate foarte tare; a zdrobi în bătăi; a făcălui; a stropși; a stâlci; a tăbăci; a toropi. Din sl. snopu. Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă snopu. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: a smulge
A SMULGE smulg, vb. tranz. 1) (obiecte) A trage cu putere pentru a scoate sau a schimba locul de aflare. ~ iarbă. ◊ A-și ~ barba (sau părul din cap) a-și exterioriza în mod evident durerile fizice sau spirituale. 2) (obiecte) A lua cu forța. ~ o carte din mână. 3) fig. (secrete, mărturii etc.) […]
Cum se pronunță: a smuci
A SMUCI~esc 1. vb tranz. (obiecte) A trage brusc și cu putere pentru a scoate sau pentru a schimba locul de aflare. 2. intranz. (despre arme de foc, mecanisme etc.) A avea recul; a recula. Din sl. smuțati, smykati. Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă smuțati. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: a smoli
A SMOLI~esc, vb. tranz. 1) A acoperi cu (un strat de) smoală (în scop protector). 2) A face să se smolească. Din sl. smola. Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă smola. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: a se snopi
A SE SNOPI mă ~esc, vb. intranz. A face (concomitent) schimb de bătăi (cu cineva). Din sl. snopu. Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă snopu. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: a se smulge
A SE SMULGE mă smulg, vb. intranz. 1) A se rupe brusc din locul de aflare. 2) A se da la o parte printr-o mișcare bruscă. 3) A înceta de a mai fi împreună; a se despărți. Din lat. exmulgere. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină exmulgere. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: a se smuci
A SE SMUCI mă ~esc, vb. intranz. (despre ființe) A produce mișcări bruște și convulsive (din cauza unor dureri puternice sau pentru a scăpa dintr-o strânsoare); a se zbate. Din sl. smuțati, smykati. Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă smuțati. (sursa DEX ’09)
