UNIONAL, -Ă, unionali, -e, adjectiv 1. Care ţine de o uniune; propriu unei uniuni; 2. Care constituie o uniune; 3. Care este comun pentru toată uniunea. Sursa: DEX ’09 Etimologie: uniune + suf. -al (DEX ’09).
U
Cum se pronunță: uninațional
UNINAȚIONAL, -Ă, uninaționali, -e, adjectiv: (despre state, regiuni) Care are populaţie aparţinând unei singure naţionalităţi. Sursa: DEX ’09 Etimologie: uni- + național (DEX ’09).
Cum se pronunță: unime
UNIME, unimi, substantiv feminin 1. Element abstract, care exprimă o cantitate elementară şi serveşte la formarea numerelor compuse; 2. (în sistemul zecimal) Fiecare dintre numerele de la unu la nouă inclusiv; 3. (muz.) Notă întreagă. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (mat.) unitate (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: unu + suf. -ime (DEX ’09).
Cum se pronunță: unilingv
UNILINGV, -Ă, unilingvi, -e, adjectiv 1. Care este scris într-o singură limbă; 2. Care vorbeşte o singură limbă. Sursa: DEX ’09 Sinonime: monolingv (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: unilingue (DEX ’09).
Cum se pronunță: unilateralitate
UNILATERALITATE, substantiv feminin: Caracter unilateral. Sursa: DEX ’09 Etimologie: unilateral + suf. -itate (DEX ’09).
Cum se pronunță: unilateral
UNILATERAL, -Ă, unilaterali, -e, adjectiv 1. Care este situat pe o singură latură, pe o singură parte; 2. Care este orientat într-o singură direcţie, într-un singur sens; 3. (despre persoane) Care judecă dintr-un singur punct de vedere, neglijând complexitatea faptelor (date). Sursa: DEX ’09 Sinonime: limitat, mărginit (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba […]
Cum se pronunță: uniformitate
UNIFORMITATE, substantiv feminin 1. Caracter uniform; 2. Lipsă de varietăţi; absenţă de modificări; monotonie; constanţă. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: uniformité; limba latină: uniformitas, -atis (DEX ’09).
Cum se pronunță: unu
UNU, substantiv masculin 1. Număr constând dintr-o unitate; 2. Cifra 1 sau I; 3. Obiect marcat cu această cifră. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: unus, -a (DEX ’09).
Cum se pronunță: unu II
UNU, una, numeral cardinal 1. (când determină un substantiv, sunt folosite formele un, o) Primul număr care stă la baza numerotației și reprezintă o cantitate egală cu o unitate; trei minus doi; 2. (cu valoare de num. ord.) Care precedă pe al doilea; întâi. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: unus, -a […]
Cum se pronunță: unsprezece
UNSPREZECE, numeral cardinal 1. Zece plus unu; 2. (cu valoare de num. ord.) Al unsprezecelea; a unsprezecea. Sursa: DEX ’09 Etimologie: un + spre + zece (DEX ’09).
