VISCOL, viscole, substantiv neutru: Ninsoare însoţită de vânt puternic; vifor; spulber. Sursa: DEX ’09 Etimologie: origine necunoscută (DEX ’09).
V
Cum se pronunță: viscer
VISCER, viscere, substantiv neutru: (mai frecvent la plural) Totalitate a organelor care se află în cavităţile craniană, toracică şi, mai ales, abdominală. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: viscere (DEX ’09).
Cum se pronunță: visător
VISĂTOR, -OARE, visători, -oare, adjectiv și substantiv 1. Care visează; înclinat spre visare; 2. Care este lipsit de simţul realităţii; utopic. Sursa: DEX ’09 Etimologie: a visa + suf. -ător (DEX ’09).
Cum se pronunță: vis II
VIS, visuri, substantiv neutru 1. Stare a celui cuprins de gânduri și de amintiri plăcute; 2. (fig.) Iluzie deșartă; aspirație irealizabilă. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: visum (DEX ’09).
Cum se pronunță: vis I
VIS, vise, substantiv neutru: Succesiune de fenomene psihice (imagini, reprezentări, idei) care se manifestă involuntar în timpul somnului (păstrându-se uneori şi după trezire). Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: visum (DEX ’09).
Cum se pronunță: virusologie
VIRUSOLOGIE, substantiv feminin: Ramură a biologiei care se ocupă cu studiul virusurilor. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: virusologie (DEX ’09).
Cum se pronunță: virusolog
VIRUSOLOG, -Ă, virusologi, -ge, substantiv masculin și feminin: Specialist în virusologie. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: virusologue (DEX ’09).
Cum se pronunță: virus II
VIRUS, viruși, substantiv masculin: Program având capacitatea de autoreplicare, conceput pentru a perturba funcționarea calculatoarelor. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: virus (DEX ’09).
Cum se pronunță: virus I
VIRUS, virusuri, substantiv neutru 1. Agent patogen intracelular care provoacă boli contagioase; 2. Toxină eliminată de un asemenea agent patogen; 3. (fig.) Factor care provoacă o contagiune morală. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: virus (DEX ’09).
Cum se pronunță: virulență
VIRULENȚĂ, virulențe, substantiv feminin 1. Proprietate virulentă a unor organisme; 2. Capacitate a unui microb patogen de a se multiplica într-un organism viu şi de a provoca manifestări morbide. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: virulence (DEX ’09).
