VENINOS veninoasă (veninoşi, veninoase), adejctiv. 1) Care conţine sau secretă venin; cu venin. 2) fig. Care manifestă venin; plin de venin. Sursa: DEX 09 Etimologie: Cuvânt provenit din cuvântul venin + suf. ~o (DEX 09)
V
Cum se pronunță: a verbaliza
A VERBALIZA, verbalizez, verb intranzitiv. A dresa sau a încheia un proces-verbal. Sursa: DEX 09 Etimologie: Cuvânt provenit din franceză verbaliser, italiană verbalizzare (DEX 09)
Cum se pronunță: a ventila
A VENTILA, ventiléz, verb tranzitiv. 1) (încăperi, spaţii închise) A curăţa de aerul viciat prin ventilaţie. 2) fig. (idei, noutăţi) A pune în circulaţie. Sursa: DEX 09 Etimologie: Cuvânt provenit din franceză ventiler și latină ventilare (DEX 09)
Cum se pronunță: văzduh
VĂZDUH, văzduhuri, substantiv neutru. 1) Înveliş gazos care înconjoară Pământul; aer; atmosferă; cer. 2) Straturile înalte ale acestui înveliş. Sursă: DEX 09 Etimologie: Provenit din limba slavă vuzduhu (DEX 09)
Cum se pronunță: văzător
VĂZĂTOR, vazătoare (~óri, ~oáre), adjectiv. 1) Care vede; cu facultatea de a vedea. Ochi ~. 2) şi substantival (despre persoane) Care a fost martor ocular al unor fapte sau evenimente Sursă: DEX 09 Etimologie: verbul a (se) vedea + suf. ~ător
Cum se pronunță: văz
VĂZ, substantiv neutru. 1) Însuşire a organismului viu de a vedea; vedere. • În (sau la) ~ul cuiva faţă de cineva; în prezenţa cuiva. A-i lua cuiva ~ul a) a face pe cineva să nu mai vadă; a orbi pe cineva; b) a impresiona tare pe cineva; a captiva Sursă: DEX 09 Etimologie: verbul a vedea (DEX […]
Cum se pronunță: vătui
VĂTUI, substantiv masculin. 1) Ied de un an. 2) Pui de iepure până la un an. Sursă: DEX 09 Etimologie: Cuvânt de origine tracodacă (DEX 09)
Cum se pronunță: vătrai
VĂTRAI, vătraie, substantiv neutru. 1) Unealtă metalică în formă de lopată (mică), folosită pentru a scoate cenuşa sau jarul din sobă sau din vatră. 2) Cârlig de metal folosit pentru a scormoni focul în sobă sau în vatră. [Sil. vă-tra] Sursă: DEX 09 Etimologie: vatră + suf. ~ai (DEX 09)
Cum se pronunță: vătășiță
VĂTĂŞIŢĂ, vătășițe, substantiv feminin. 1) Soţie a vătafului. 2) Femeie care conducea gospodăria unui boier, având în grijă şi slugile. Sursă: DEX 09 Etimologie: vătaf + suf. ~iţă (DEX 09)
Cum se pronunță: vătășesc
VĂTĂȘESC, vătășească (~éști), adjectiv. Care este caracteristic pentru vătafi; de vătaf. Sursa: DEX ’09 Etimologie: vătaf + suf. ~esc (DEX ’09)
