Varicelă, varicele: substantiv, gen feminin. 1) Boală contagioasă, caracte-rizată prin temperatură înaltă şi erupţie de vezicule; vărsat de vânt. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: varicelle
V
Cum se pronunță: varice
Varice: substantiv, gen feminin. 1) Boală patologică constând în dilatarea cronică a venelor (mai ales la picioare). Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: varix
Cum se pronunță: variațional
Variațional, variațională: adjectiv. 1) Care ţine de variaţie; propriu variaţiei. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: variationnel
Cum se pronunță: variație
Variație, variații: substantiv, gen feminin. 1) Trecere de la o stare (sau formă, valoare) la alta. 2) Diferenţă dintre două stări (sau forme, valori) succesive; modificare; schimbare; transformare. ~a temperaturii. ~ a intensităţii. 3) muz. Modificare a unei teme prin intermediul anumitelor procedee. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: variatio, ~onis
Cum se pronunță: variator
Variator, variatoare: substantiv, gen neutru. 1) (la vehicule) Dispozitiv pentru schimbarea vitezei. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba rusă: variator
Cum se pronunță: variantă
Variantă, variante: substantiv, gen feminin. 1) Formă a unui lucru, a unui fenomen sau a unei acţiuni care variază parţial faţă de forma de bază. 2) lingv. Unitate lingvistică (cuvânt, îmbinare, pronunţie) care variază parţial faţă de normele literare. ~ stilistică. [Sil. -ri-an-]. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: variante
Cum se pronunță: variabilitate
Variabilitate, variabilități: substantiv, gen feminin. 1) Caracter variabil. ~atea gusturilor. ~atea unei funcţii. 2) biol. Proprietate a organismelor vii de a-şi modifica caracteristicile morfologice sau fiziologice sub acţiunea unor factori interni sau externi. 3) lingv. Proprietate a unei unităţi lingvistice. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: variabilité
Cum se pronunță: variabil
Variabil, variabilă: adjectiv. (în opoziţie cu constant) 1) Care se schimbă mereu; schimbător; instabil. Timp ~. Vânt ~.2) (despre mărimi, cantităţi) Care poate varia; cu proprietate de a avea mai multe valori (în raport cu o valoare constantă).3) Care poate avea forme de realizare. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: variabilis
Cum se pronunță: varia
Varia: substantiv, gen neutru. 1) Culegere de scrieri variate.2) Rubrică într-o revistă, care include diferite materiale mici (articole, note, informaţii). [Sil. -ri-a]. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: varia
Cum se pronunță: a varia
A varia, variez: verb, substantiv, gen neutru. 1. tranz. A face să capete o formă deosebită; a schimba. 2. intranz. 1) A suferi multe modificări într-un timp scurt. 2) A se realiza sub forme diverse. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba italiană: variare
