ADUNA, adun, verb Tranz. A strânge la un loc ceea ce se află răspândit, împrăştiat, risipit; a ridica de pe jos. 2. Tranz. A aduna din toate părţile; a strânge, a concentra. 3. Tranz. A culege (alegând de ici şi de colo). 4. Tranz. A pune deoparte bani sau alte bunuri materiale; a agonisi. 5. Tranz. (Mat.) A totaliza mai multe numere într-unul singur. 6. Tranz. şi refl. A (se) strânge la un loc, formând un grup. Expr. (Tranz.) Parcă a tunat şi i-a adunat, se zice despre oameni foarte deosebiți unii de alţii strânşi la un loc. A (se) îngrămădi, a (se) ghemui.

Sursa: DEX ’09

Etimologie:

Cuvânt provenit din limba latină: adunare (DEX ’09).

Autori