A JURA, jur: verb tranzitiv, care înseamnă: 1) A promite prin jurământ. a jura fidelitate. 2) (probitatea unor depoziții, mărturii) A confirma la judecată prin juramânt. 3) pop. (despre persoane) A ruga cu multă stăruință; a implora; a conjura. 2. verb intranz. A presta un jurământ. Sursa: DEX ’09
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba latină: jurare
