A (SE) MÂNTUI, (mă) mântuiesc/ (mă) mântui, verb (pop.) 1. A (se) scoate cu bine dintr-o situaţie complicată; a (se) scăpa; a (se) salva; 2. A ajunge la capăt; a (se) încheia; a (se) termina; 3. (rel.) A-şi ispăşi păcatele; a scăpa de pedeapsa divină.
Sursa: DEX ’09
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba maghiară: menteni (DEX ’09).


