A SE SLOBOZI mă slobod, vb. intranz. 1) (despre un obiect care leagă) A se desprinde din locul unde a fost fixat. Funia s-a ~t. 2) (despre animale ținute legate sau în captivitate) A reuși să scape, devenind slobod. Câinele s-a ~t din lanț. 3) A atârna în jos. Părul ei frumos se sloboade pe umeri. Din sl. slobodi, svobodu.
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba slavă slobodi. (sursa DEX ’09)
