A SUCOMBApers. 3 sucombă: vb. intranz. livr. 1) A suferi o înfrângere într-o luptă. 2) A înceta de a mai trăi; a se stinge din viață; a muri; a deceda; a se sfârși; a răposa. Din fr. succomber, lat. succumbere.
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba franceză succomber. (DEX ’09)
