ACELA, ACEEA, aceia, acelea, pronume demonstrativ, adjectiv pronominal demonstrativ (postpus) 1. Pron. m. şi f. (postpus) (Indică pe cineva sau ceva relativ depărtat de vorbitor) Cine e acela? Loc. adj. (Reg.) Ca acela sau ca aceea = puternic; însemnat; extraordinar. Loc. adv. De aceea = pentru acest (sau acel) motiv, din această cauză. Drept aceea = prin urmare; deci. (În) afară de (sau pe lângă) aceea = în plus. 2. Adj. pron. dem. (postpus) Acel, acea. Omul acela. Casa aceea. [Gen.-dat. sg.: aceluia, aceleia, gen.-dat. pl.: acelora. -Var.: (înv.) acél, acéa pron. dem.]
Sursa: DEX ’09
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba latină: ecce-illu, ecce-illa (DEX ’09).
