ACTIV, -A, activi, -e, adjectiv, substantiv neutru I. Adj. 1. Care participă (în mod efectiv) la o acţiune; harnic, vrednic. Metodă activă = metodă de predare care stimulează activitatea personală a elevilor. Populație activă = totalitatea persoanelor angajate într-o activitate profesională. (Mil.) Care este în serviciu efectiv. 2. (Despre corpuri sau substanţe) Care realizează (intens) un anumit fenomen, un anumit efect etc. (Chim.) Corp activ = corp care intră uşor în reactie. 3. (Despre diateza verbală) Care exprimă faptul că subiectul săvârşeste actiunea. (Despre vocabular) Care este folosit în mod frecvent în vorbire. 4. (Despre operații economice, balanţe, bugete etc.) Care are venituri sau resurse mai mari decât cheltuielile; (despre conturi) care se deschide pentru ţinerea evidenței unui element concret dintr-un patrimoniu şi care face parte din activul bilanțului. II. S.n. 1. Totalitatea bunurilor aparținând unei persoane fizice sau juridice. 2. (Cont.) Resursă controlată de către întreprindere, ca rezultat al unor evenimente trecute şi de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru întreprindere. 3. (In expr.) A avea ceva la activul său = a fi autorul unei acţiuni (grave). A pune ceva la activul cuiva = a pune o acţiune (gravă) pe seama cuiva. 4. (leşit din uz) Totalitatea persoanelor grupate care activa intens în domeniul vieții politice şi obşteşti.
Sursa: DEX ’09
Etimologie:
Cuvânt provenit din limbile franceză, latină și rusă: actif, activus și aktiv (DEX ’09).
