ADERENȚĂ, aderenţe, substantiv masculin 1. (Med.) Tesut fibros care se dezvoltă în special în cavităţile seroase, în urma unei infecții sau intervenții chirurgicale, unind organe care în mod normal sunt separate; bridă. 2. (Tehn.) Forţă care menține alăturate două corpuri aflate în contact. Aderenta dintre roțile unui vehicul şi şosea. Fenomen de legătură între beton şi otel în construcțiile de beton armat. 3. Aderare, solidarizare conştientă la ceva.
Sursa: DEX ’09
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba franceză: adhérence (DEX ’09).
