ADEVĂR, adevăruri, substantiv neutru 1. Concordanţă între cunoştintele noastre şi realitatea obiectivă; oglindire fidelă a realității obiective în gândire; ceea се corespunde realităţii, ceea ce există sau s-a întâmplat în realitate. Adevăr obiectiv = conţinutul obiectiv al reprezentărilor omului, care corespunde realităţii, lumii obiective, independent de subiectul cunoscător. Adevăr relativ = reflectare justă, însă aproximativă, limitată a realităţii. Loc. adv. Într-adevăr sau în adevăr = corespunzător realității, în realitate, de fapt. Constiinţa absolută a autenticităţii şi valabilităţii conţinutului credintei religioase; realitatea spirituală ca subiect al revelației şi obiect al credinţei. 2. Justețe, exactitate.
Sursa: DEX ’09
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba latină: addeverum. (DEX ’09).
