ADJECTIV, adjective, substantiv neutru Parte de vorbire flexibilă care arată o însuşire a unui obiect sau a unei fiinţe şi determină numele acestora, acordându-se cu ele în gen, număr şi caz.
Sursa: DEX ’09
Etimologie:
Cuvânt provenit din limbile franceză și latină: adjectif și adjectivum (DEX ’09).

