ADVERSATIV, -A, adversativi, -e, adjectiv Care exprimă o opoziţie. Propoziţie adversativă = propoziție care exprimă o opoziţie față de coordonata ei. Conjuncție adversativă = conjuncție care introduce o propozitie adversativă.

Sursa: DEX ’09

Etimologie:

Cuvânt provenit din limbile franceză și latină: adversatif și adversativus (DEX ’09).

Autori

  • Bambu Raul
  • Carmen Ivanov

    Profesor de dicție, jurnalist și voice over. Autoarea manualelor de dicție Șase sași în șase saci și Străfrunica.