EDEC, edecuri, substantiv neutru 1. (înv.) Părâmă cu ajutorul căreia se remorca de pe mal un vas împotriva cursului apei; 2. Cablu de remorcare; 3. Obiect de valoare care se găseşte de multă vreme într-o casă, într-o gospodărie.
Sursa: DEX ’09
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba turcă: yedek (DEX ’09).
