ELECTOR, -OARE, electori, -oare, substantiv masculin și feminin 1. Persoană care participă la alegeri; persoană cu drept electiv; alegător; 2. (în Germania feudală) Principe sau prelat care avea dreptul să aleagă pe împărat; 3. (în trecut) Persoana care reuşea să adune un anumit număr de voturi pentru partidul său.
Sursa: DEX ’09
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba franceză: électeur; limba latină: elector, -oris (DEX ’09).
