ELEGANT, -Ă, eleganți, -te, adjectiv 1. (despre persoane) Care se distinge prin exterior armonios şi plăcut; cu graţie; 2. (despre îmbrăcăminte) Care este făcut cu gust şi conferă persoanei un aspect frumos; 3. (despre manifestări ale oamenilor, limbaj etc.) Care se distinge prin eleganţă.
Sursa: DEX ’09
Sinonime: gătit, distins, îngrijit, (livr. și fam.) șic, luxos (Sursă: Sinonime 2002).
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba franceză: élégant; limba latină: elegans, -ntis (DEX ’09).
