ELEGIAC, -Ă, elegiaci, -ce, adjectiv 1. Care ţine de elegie; propriu elegiei; 2. (despre poeţi) Care scrie elegii sau lucrări cu caracter de elegie.
Sursa: DEX ’09
Sinonime: melancolic, trist (Sursă: Sinonime 2002).
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba franceză: élégiaque; limba latină: elegiacus (DEX ’09).
