Cum se pronunță: eminență

  • Denisa Fratila
  • E

EMINENȚĂ, eminențe, substantiv feminin 1. Supremaţie intelectuală; spirit dominant; 2. Formulă de adresare către cardinali şi (în trecut) către episcopii catolici.

Sursa: DEX ’09

Etimologie:

Cuvânt provenit din limba franceză: éminence; limba latină: eminentia (DEX ’09).

Autori

  • Denisa Fratila
  • Carmen Ivanov

    Profesor de dicție, jurnalist și voice over. Autoarea manualelor de dicție Șase sași în șase saci și Străfrunica.
Tagged: