EMOLIENT, emoliente, substantiv neutru 1. Medicament care are proprietatea de a muia pielea şi mucoasele; 2. Substanţă grasă folosită la finisarea textilelor, dându-le moliciune, fineţe şi luciu.
Sursa: DEX ’09
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba franceză: émollient; limba latină: emolliens, -ntis (DEX ’09).
