EPIC, -Ă, epici, -ce, adjectiv 1. Care exprimă în versuri fapte eroice; Gen epic = gen literar care include creaţiile cu caracter narativ în proză sau în versuri; 2. Care are proporţii vaste, meritând a fi reflectate într-o epopee.
Sursa: DEX ’09
Sinonime: (lit.) narativ (Sursă: Sinonime 2002).
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba franceză: épique; limba latină: epicus (DEX ’09).
