EPIGRAF, epigrafe, substantiv neutru 1. Citat scurt pus la începutul unei opere sau al unui capitol pentru a sublinia ideea principală a scrierii; moto; 2. (la grecii antici) Inscripţie pe faţada unei clădiri sau a unui monument.
Sursa: DEX ’09
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba franceză: épigraphe (DEX ’09).
