ERUDIT, -Ă, erudiți, -te, adjectiv 1. şi substantival (despre persoane) Care posedă erudiţie; doct; savant; 2. (despre lucrări ştiinţifice) Care denotă erudiţie.

Sursa: DEX ’09

Sinonime: învățat (Sursă: Sinonime 2002).

Etimologie:

Cuvânt provenit din limba franceză: érudit; limba latină: eruditus (DEX ’09).

Autori

  • Denisa Fratila
  • Carmen Ivanov

    Profesor de dicție, jurnalist și voice over. Autoarea manualelor de dicție Șase sași în șase saci și Străfrunica.