ESTIC, -Ă, estici, -ce, adjectiv (în opoziţie cu vestic) 1. Care este situat la est faţă de un punct de referinţă; de est; 2. Care vine de la est sau este îndreptat spre est; 3. Care ţine de regiunile de est; oriental.
Sursa: DEX ’09
Sinonime: oriental, răsăritean, (înv.) ostic, răsăritenesc (Sursă: Sinonime 2002).
Etimologie: est + suf. -ic (DEX ’09).
