1. EXCEPȚIONAL, excepțională (~i, ~e), adjectiv – 1. Care are caracter de excepție; care constituie o excepție. Caz ~. 2. Care se impune prin calitățile sale; excelent; unic. Calitate ~ă. Frumusețe ~ă. (Sil. -ți-o)
Sursă: DEX ’09
Etimologie: cuvânt provenit din limba franceză: “exceptionnel”
2. EXCEPȚIONAL, adverb. – 1. Într-un mod care constituie o excepție; prin excepție. 2. (urmat de prepozitia de, precedând adjective sau adverbe) În măsură mare; extraordinar. ~de bun.
Sursă: DEX ’09
Etimologie: cuvânt provenit din limba franceză: “exceptionnel”
