Cum se pronunță: magic

  • Lozanu Mihaela
  • M

MAGIC, magică, adjectiv – 1. Care ține de magie, privitor la magie; ocult, misterios, tainic. 2. Fig. Care apare ca o realizare minunată, ca un efect de magie; fermecător, încântător, feeric. Sursa: DEX ’09

Etimologie:

Cuvânt provenit din limba franceză: magique. (DEX ’09)

Autori

  • Carmen Ivanov

    Profesor de dicție, jurnalist și voice over. Autoarea manualelor de dicție Șase sași în șase saci și Străfrunica.
Tagged: